Procesul de dezvoltare al carierei | Decizia de cariera

Career opportunities are not static entities but are more like flowing oceans; avenues for success are turbulent at times and smooth during others.

Tiedeman and O'Hara (1963)

Decizia de cariera - particularitati

Alegerea unei directii de cariera - arta de a naviga in ape tulburi

Dificultatile unei decizii de cariera

Competenta de a lua decizii

Modelul decizional in cariera al lui Tiedeman - capacitatea de adaptare te transforma in castigator

Decizia de cariera - particularitati

Decizia de cariera este o categorie speciala de decizii. Reprezinta distanta dintre o stare existenta si starea in care doresti sa fii.

Atat starea initiala (Nu ma cunosc atat de bine si nu sunt atat de realist pe cat cred) cat si starea finala (Am o perspectiva limitata asupra pietei fortei de munca) sunt vag definite. Si mai neclare sunt strategiile pe care le poti folosi.

Procesul de decizie in cariera poate fi considerat la doua nivele:

Un nivel extins, care include intregul proces de dezvoltare a unei cariere, de la momentul de anticipare a unei decizii pana la implementarea acesteia. Unii autori includ in termenul â€ždecizieâ€ si cunoasterea de sine insusi, explorarea, efectuarea unei alegeri, depunerea unui efort pentru micsorarea unei liste lungi si intocmirea unei liste scurte de alegeri, si, in final, actiunea conforma unui plan.
Un nivel restrans, in care decizia este sinonima cu un proces de deliberare asupra catorva variante si alegerea celei pe care o consideri cea mai buna in acel moment.

Alegerea unei directii de cariera - arta de a naviga in ape tulburi

Desi unii oameni par sa gaseasca fara efort un curs optim al vietii, majoritatea dintre noi trec printr-un proces deliberativ complex cu multe obstacole, succese dar si esecuri.

In ordine cronologica, datorita industrializarii, primul model decizional de cariera este bazat pe cercetarile lui Parson (1909) despre alegerea inteleapta a unei vocatii, si aceasta este sursa multor modele de decizie in care ratiunea este instrumentul principal folosit.

In aceste modele de decizie, persoana care decide referitor la propria cariera este vazuta ca un om de stiinta obiectiv care este metodic, sistematic ... si mentine are ca obiectiv final maximizarea castigului personal.

Deciziile rationale de cariera necesita o procesare eficienta a informatiei referitoare la cunoasterea de sine si a mediului ocupational, a conditiilor necesare pentru a obtine succes si, de asemenea, necesita abilitatea de a lua decizii, bazate evident pe ratiune (true reason - Conceptul original al lui Parson).

Dupa aproape un secol, in noua era informationala, cercetarile in domeniul psihologiei descriu o imagine complexa si diferita. Exista un mod logic-rational de a procesa informatia, dar exista, de asemenea, si un mod intuitiv si automatic, care este responsabil pentru majoritatea deciziilor noastre.

Majoritatea oamenilor cred ca sunt constienti de procesele cognitive care guverneaza comportamentul lor, insa nu au dreptate intru totul. Procesele cognitive functioneaza deseori la un nivel subconstient. Cand incercam sa gandim retrospectiv la acest lucru, avem tendinta de a reconstrui acelasi proces decizional dintr-o perspectiva noua.

Din acest motiv, cand analizam criteriile de alegere pentru deciziile noastre din trecut, deseori acestea nu au nimic in comun cu adevaratele motive ale alegerii noastre din acel moment.

In ultima instanta, acuratetea unei decizii depinde de calitatea informatiilor pe care cel care ia decizia le are, asta insemnand ca obtinerea de informatii utile este obligatorie.

In aceste conditii, au aparut modele de luare a deciziilor "nonrationale". Accentul a fost pus pe intuitie, emotii, subiectivitate si interdependenta, acceptarea ambiguitatii si incertitudinii.

Singura strategie recomandata de practicienii acestor modele de decizie in cariera este acumularea de experienta in munca. Modelele nonrationale scot in evidenta ceea ce este poate cea mai importanta componenta a unei decizii de cariera: a avea informatie corecta si autentica, acumulata prin experienta.

Cele mai intalnite raspunsuri la chestionare adresate oamenilor tineri, referitoare la procesul de decizie in cariera, sunt: decizii luate pe baza intuitiei, a diferitelor experiente si bazate pe ceea ce au simtit in acel moment.

Suportul social s-a dovedit a fi un factor important in deciziile de cariera: opiniile familiei si ale prietenilor au avut o influenta puternica, participarea la diferite activitati, cursuri, stagiaturi si slujbe, a constituit un suport informational indispensabil.

Talent Gate considera ca detinerea unei catitati suficiente de informatii duce la o decizie corecta

Noi credem ca o maniera rationala si constienta de a procesa informatii despre cariera este cel mai probabil drum spre succes.
Suntem constienti ca multi oameni au prin natura lor un stil decizional mai degraba intuitiv, experential, si incarcat emotional. Acest stil decizional, desi incontrolabil si plin de erori, devine folositor atunci cand nu exista argumente sau cand viteza este esentiala. Rata de succes a unui astfel de stil decizional va creste substantial daca intuitia va fi sprijinita pe informatii relevante, adunate prin experienta.
De aceea noi subliniem importanta implicarii pe piata muncii, imaginata ca un proces de extindere a optiunilor valabile, de crestere a informatiilor si experientelor din "baza de date" a celui care ia decizia.

Daca esti tipul rational, logic, ar fi intelept sa urmaresti doua aspecte:

Incearca sa nu deliberezi prea mult atunci cand nu ai destula informatie sa iei o decizie. Invata sa folosesti minimul necesar si suficient cand faci o alegere.
Incearca sa nu ignori propriile emotii si implicatiile pentru cei apropiati cand iei o decizie. Nu vei avea energia de a fi constant in aplicarea deciziilor daca nu vei fi implicat emotional ori daca esti mai atent la a-ti controla discomfortul emotional.

Daca esti tipul emotional ar trebui sa fii precaut. Anumite valori si preferinte, bazate pe emotii, au tendinta de a fluctua, iar a te baza pe impulsurile tale poate sa duca la o serie de schimbari si decizii care nu sunt necesare.

Indiferent de situatie, sau de tipul tau de a fi, rational sau intuitiv-emotional, nu adopta o atitudine pasiv-contemplativa. Actioneaza!

Implica-te in diferite actiuni care iti pot aduce informatii si experienta. Incearca sa folosesti un filtru rational cand ai argumente si repere clare. In acelasi timp, nu avea incredere doar in ratiune, ci alege-ti cu grija suresele de inspiratie.

Fii pregatit sa accepti intamplarea ca punct de plecare pentru a face un nou inceput in cariera sau pentru o schimbare de cariera, fii deschis, flexibil si foloseste orice oportunitate.

Utilizeaza-ti perceptia obiectiva pentru a evalua o situatie. Care sunt faptele sau lucrurile concrete pe care ar trebui sa le iei in consideratie, si care au legatura cu educatia ta, cu experienta profesionala sau cu situatia economica actuala?
Foloseste-ti intuitia pentru a vedea dincolo de momentul actual, catre noi posibilitati. Foloseste-ti imaginatia pentru a evalua optiuni pe care nu le luai in considerare pana acum. Esti cumva blocat intr-un mod de a gandi depasit? Sunt experiente in trecutul tau pe care le-ai sarit? Incearca sa iti extinzi viziunea despre viitor pentru urmatorii 10 ani sau chiar pana la sfarsitul vietii.
Utilizeaza-ti gandirea pentru a analiza critic si obiectiv o posibila alegere. Ia in consideratie visele tale de cariera. Care sunt avantajele sau dezavantajele acestei optiuni? Fii cat mai realist posibil!
Foloseste-ti sentimentele pentru a evalua influenta alegerilor tale asupra familiei, prietenilor sau colegilor. Analizeaza nevoia ta de siguranta, inclinatia de a raspunde provocarilor sau alegerea de a trai o viata onesta. Cum vor afecta alegerile tale ceea ce este important pentru tine?

(Jung - Myers Brigs Type Indicator theory)

Dificultatile unei decizii de cariera

Erorile sau strategiile gresite sunt, de asemenea, aspecte foarte importante in procesul de decizie in cariera. Exista cateva categorii specifice de dificultati intalnite in procesul de luare a deciziilor:

Prima categorie se refera la persoanele nepregatite sa ia o decizie, si include 3 sub-categorii:

Lipsa de motivatie in initierea unui proces de luare a unei decizii de cariera
Lipsa de hotarare in general
Convingeri incorecte, care includ si asteptari nerealiste despre procesul de luare a unei decizii de cariera

A doua categorie se refera la lipsa de informatie despre proces, despre sine, ocupatii sau despre modurile de a obtine informatii suplimentare

A treia categorie este reprezentata de informatia incosistenta si se refera la a avea informatii fara un fundament real, precum si conflicte interne si externe.

Bineinteles, exista cateva strateii care te pot ajuta sa depasesti dificultatile luarii unei decizii:

Identifica-ti convingerile incorecte care iti altereaza perceptia si au o influenta negativa asupra increderii in tine insuti si asupra motivatiei de a te angaja intr-un proces decizional
Gaseste informatii utile si corecte despre tine (o evaluare profesionista) si despre piata muncii (un proces de explorare organizat si sistematic)
Cauta sfatul unui consilier de cariera sau a unui "mentor" de incredere care sa iti conduca pasii

Indecizia in cariera este un fenomen cu care te-ai intalnit sau cu care te vei intalni cu siguranta. Incearca sa evaluezi onest comportamentul tau decizional anterior pentru a determina cauzele indeciziei.

Momentele tale de indecizie au fost doar o chestiune de conjunctura sau tu faci parte din acea categorie de oameni care ajung greu la decizie pentru ca le este frica sa greseasca sau sa isi asume responsabilitatea?

De cele mai multe ori ai nevoie de un punct de vedere exterior sau de opinia unui expert. Este posibil sa descoperi ca esti o persoana care procrastineaza (amana nejustificat o decizie). Este bine pentru tine sa inveti, cu ajutorul unui consilier, cum sa treci peste acest obstacol.

In anumite circumstante este folositor sa nu iei o decizie atunci cand nu crezi in ea. Nu actiona doar pentru ca "trebuie" ori pentru ca a lua o decizie este ceva valorizat pozitiv in societate. Este mai sanatos sa explorezi continuu (si nu sa te resemnezi pasiv) pana cand gasesti optiunea care sa "te castige" si din punct de vedere afectiv .

Ai grija sa nu transformi indecizia in virtute: indiferent de ce faci (chiar daca doar stai) timpul trece ireversibil ...

Competenta de a lua decizii

O decizie este o alegere deliberata intre cateva optiuni.

Expertii vorbesc despre competenta de a lua decizii - decision-making competence (DMC) care este legata de abilitatile cognitive. Cu alte cuvinte, luarea deciziilor ar putea fi interpretata ca o forma de inteligenta, insa nu este limitata la asta.

Procesul de luare a deciziilor implica, in mod normal, 4 abilitati fundamentale:

Sa ai o opinie corecta despre lucruri: aceasta abilitate inseamna sa fii corect atunci cand aproximezi probabilitatea ca un eveniment sa aiba loc sau daca o afirmatie este adevarata ori falsa
Sa ai repere stabile cand evaluezi: asta inseamna sa ai un sistem de valori bine definit. Nu punem accentul pe faptul daca ai valori bune sau mai putin bune (aceasta tine de preferinta fiecaruia), ci pe ideea de a fi consecvent si de a discerne corect intre ceea ce este semnificativ si ceea ce nu este
Sa creezi o regula corecta de luare a deciziilor: daca ai opinii corecte si repere stabile, poti sa creezi o strategie de a alege cea mai buna varianta si sa o pui in practica.
Sa ai o incredere echilibrata in competenta ta de a lua decizii: oamenii care au incredere nelimitata in ei insisi au tendinta de a isi asuma responsabilitati care depasesc abilitatile lor, de a subutiliza ajutorul care li se ofera si de a neglija semnele ce apar cand o decizie care incepe sa aiba consecinte negative. Oamenii cu prea putina incredere in ei insisi pot sa ezite prea mult, sa se spijine nejustificat pe ceilalti, or sa se indoiasca de abilitatea lor de a identifica cel mai portivit mod de a actiona.

Avand aceasta "formula", competenta de a lua decizii (DMC) pare, intr-adevar, o forma de inteligenta care duce la un rezultat social favorabil:

Este dovedit ca, in general, oamenii destepti iau decizii mai bune
Oamenii "priceputi" la a lua decizii provin dintr-un mediu social pozitiv si dintr-un mediu familial in care au beneficiat de un feedback pertinent de la cei din jur
In lumea reala, DMC a fost gasita intr-o asociere negativa cu deciziile de initiere a unor comportamente ce prezinta risc (delincventa, consum excesiv de alcool, etc.)

Astfel, competenta de a lua decizii pare ca incorporeaza abilitati care conteaza in viata de zi cu zi.

Luarea deciziilor este o competenta care diferentiaza oamenii unii de ceilalti (inspiratia si eficienta vs. "nebunie" si prostie). O mare parte a diferentelor de performanta in luarea deciziilor pare sa fie influentata puternic de limitele cognitive. Restul diferentelor este dat de emotii, oboseala, lipsa de informatii, lipsa unei metodologii sau un amestec din toate acestea.

Vei fi capabil sa depasesti o parte dintre dificultatile de luare a unei decizii trecand impreuna cu noi printr-un proces de dezvoltare a carierei.

Modelul decizional in cariera al lui Tiedeman - capacitatea de adaptare te transforma in castigator

Acum mai bine de 30 de ani, Tiedeman (1961) si apoi Tiedeman & O'Hara (1963) au formulat un model care pune accent pe adaptare, vazuta ca o componenta naturala esentiala a procesului de dezvoltare a carierei.

Premisa principala a modelului, foate indrazneata, este ca securitatea este un impediment pentru a evolua, pentru a creste. Provocarile sunt esentiale pentru cariera profesionala si bune pentru fericirea omului pentru ca, fara aceste provocari, nu am avea oportunitatea sa ne cunoastem pe noi insine si sa observam comportamentul nostru in diferite contexte.

Tiedeman descrie un proces de dezvoltare a carierei in care oamenii isi redefinesc continuu interesele de cariera si responsabilitatile pe care si le asuma in diferite etape ale procesului decizional. Oamenii care sunt mai flexibili si mai buni in a "naviga" printre oportunitile din piata muncii sunt mai predispusi la a obtine succesul.

Una din contributiile cele mai importante ale lui Tiedeman este modelul lui decizional. Sunt 4 idei principale in modelul decizional al lui Tiedeman care trebuie retinute:

No.1: Procesul the luare a unei decizii in cariera are faze care pot parcurse de mai multe ori si nu neaparat intr-o ordine fixa.

Intr-o piata a muncii care se modifica foarte rapid, schimbarile de decizii in cariera sunt parte dintr-un proces normal de dezvoltare, si nu ar trebui interpretate ca intarzieri sau esecuri in atinge obiectivele propuse. O decizie de schimbare a carierei poate interveni datorita domeniului (ex: in industiile de tehnologii avansate, descoperirile si inovatiile permanente implica readaptare profesionala) sau pentru ca, in procesul de maturizare profesionala, o persoana descopera ca nu mai are acelasi interes si motivatie pentru obiectivul initial de cariera pe care si l-a stabilit.

No.2: Dezvoltarea in sens invers este posibila si normala.

A lucra in sens invers prin procesul de luare a unei decizii pentru a reanaliza conjuncturile si pasii facuti este un proces sanatos. Cand cineva isi reconsidera un anumit traseu de cariera, el va trece din nou prin procesul decizional initial si va analiza fiecare element al deciziei. La sfarsit, acea persoana va ajunge sa ia o noua decizie sau sa inceapa un nou process de explorare pentru a descoperi oportunitati neluate in calcul.

No.3: O cariera poate sa nu se desfasoare in linie dreapta.

Un exemplu concret este cel al unui tanar absolvent care primeste o oferta de a administra afacerea unchiului sau. El trece repede peste faza initiala si intra direct in etapa de implementare a deciziei de cariera. Daca va hotari, peste un timp, ca isi doreste o cariera in alt domeniu, va trebui sa treaca din nou prin etapa de explorare pentru a gasi noi oportunitati, folosind insa experienta acumulata pana in acel moment.

No. 4: Dezvoltarea in cariera poate sa se desfasoare pe trasee paralele.

Acesta este cazul unei persoane care urmareste simultan mai multe trasee de cariera. El/Ea exploreaza oportunitatea unor noi profesii in timp ce isi dezvolta expertiza pentru ocupatia curenta.